marți, 18 septembrie 2007

De ce tu....

"Astazi, mai mult ca altadata, vreau sa-ti spun ca despartirea noastra nu poate fi decat o gluma, proasta daca vrei, noi nu putem fi decat impreuna, intregul odata format neputand fi stricat de nimeni si de nimic. Ne intelegeam din priviri, ne ghiceam uneori gandurile, ne sprijinim reciproc si acum ,viata nu poate fi altfel. Traim fiecare viata lui, departe de celalalt, dar clipele care ne aduc aproape trebuie sarbatorite cum se cuvine.
Ma intrebai odata: de ce tu? M-am intrebat nu o data: de ce tu? Era ca si cum ai fi ratacit prin lume pana intr-o zi, departe de mine, dupa o vreme mai lunga sau mai scurta petrecuta impreuna si intr-o zi ti-am spus: hai, las-o balta cu colindatul si sa mai stam o vreme impreuna ca ne-a fost tare bine. Faptul ca mi-am formulat gandul "intr-o lume ipotetica si imposibila mi-ar place sa fac dragoste cu tine" n-a fost vreo formula magica. Vorbele veneau sa faca ceea ce trupurile ghicisera de mult. Nici macar mintea, de obicei vigilenta, nu apucase sa-si dea seama ce se intampla...
Stiu, ne despart multe lucruri, ne arunca in cutii de obiceiuri dobandite in familie sau aiurea, tabieturi, principii, spaime, dar mai intim din cand in cand cate o mana impaciuitoare, un zambet, un sarut, sa nu uitam sa fim noi.
De ce tu? Pentru ca in lumea mea de cuvinte 75% gandite si 25% vorbite esti acel punct de reper pe care nimic nu-l poate clinti. Pentru ca nimeni pana la tine nu a incercat sa cuantifice in grame, centimetri, secunde tot ceea ce spun. Si pentru ca asta ma face sa ma gandesc o data in plus atunci cand deschid gura.
De ce tu? Pentru ca nu uiti, si daca vreodata as uita vreuna din intamplarile zilelor mele as putea sa te rasfoiesc si sa aflu ceea ce memoria refuza sa-mi redea.
De ce tu? Pentru ca esti mai bun decat mine si as vrea ca printr-o contaminare sufleteasca sa fiu macar pe jumatate ca tine. Langa tine am vazut cat sunt de egoista uneori, cat de gratuit rautacioasa alteori.
De ce tu? Pentru ca esti langa mine cum nimeni nu a fost vreodata, gandul tau despre mine cand nu suntem impreuna e aproape palpabil.Si tot , ce ne aduce aproape, trup langa trup, in toata verticalitatea noastra franta ades in sarutari in care-mi pierd echilibrul, notiunea timpului, capul...
De ce tu? pentru intamplarile trupurilor noastre, din care nu vrem sa pierdem nimic, nu ascundem nimic.
De ce tu? Pentru ca in cuvinte dramuite si cu felul tau de-a fi concret, practic, ma faci sa ma simt importanta si dorita. Pentru ca stii sa daruiesti fara sa pretinzi nimic in schimb. Pentru ca pe scara valorilor mele: increderea, respectul, prietenia ... esti o prezenta puternica prin felul tau de a te purta, de a vorbi, de a asculta.
Cu fiecare zi care trece, in loc sa descopar defecte care sa spulbere VISUL, descopar lucruri care ma fac sa te pretuiesc si sa te iubesc mai mult decat IERI si mai putin decat MAINE.

Niciun comentariu: