joi, 30 august 2007
miercuri, 29 august 2007
timp...

Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga, sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou, sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine, avem timp sa citim si sa scriem, sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris, avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam.
Avem timp pentru ambitii si boli, sa invinovatim destinul si amanuntele, avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare, avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile, avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam, avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem, avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea, avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete. Cand sa facem si asta - murim.Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca. Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita. Restul ... depinde de ceilalti. Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie. Altora s-ar putea sa nu le pase. Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere. Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi.
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul vreo 15 minute. Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva. Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca. Ci cu ceea ce poti tu sa faci. Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor. Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva.
Am invatat ca poti continua inca mult timp. Dupa ce ai spus ca nu mai poti.
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc. Dar nu stiu s-o arate. Am invatat ca atunci cand sunt suparata am DREPTUL sa fiu suparata. Dar nu am dreptul sa fiu si rea.
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu, nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten, oricum te va rani din cand in cand,iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii,Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti.
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi, Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc. Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc, si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru, si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore, de catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca scrisul, ca si vorbitul, poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ...
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama, unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubita.
posesivitate...

Stau si ma intreb de ce dragostea nu e deajuns?de ce mereu vrem mai mult decat avem?Oare dragostea creste sau noi in"lacomia"noastra o secam?Tanjim dupa fiecare gest si vorba de iubire a celuilalt,atat de mult, incat la un moment dat numai stim daca e dorinta sau obsesie...Ce mi-am dorit mereu a fost sa iubesc frumos,fara sa fiu sufocata sau sa sufoc pe cel delanga mine..Azi ,insa, cred ca am realizat ca asta fac..cer mult prea mult acolo unde este practic imposibil..Si ma intreb cum sa continui..oare voi putea sa nu dezamagesc si sa fiu dezamagita mai mult decat am facut-o deja?nu stiu..
luni, 27 august 2007
ploaia...
e 7 jumatate,mai stau putin.te rog.
vreau sa adorm cat mai tarziu, sa ma trezesc cat mai tarziu.
sa uit.sa nu ma mai gandesc.sa nu mai gandesc.
stii melodia asta?
"Poate n-ai sa crezi ce-ti spun acum,
Poate pur si simplu avem alt drum,
Poate n-ai sa stai sa ma asculti,
Poate am sa te las sa pleci si sa ma uiti,
Poate am sa stau sa te astept,
Sa-mi lasi un suflet gol si un vis nu e drept,
O stii prea bine si stii cat de mult te iubesc,
Eu am sa cad acum si am sa ma lovesc fara puterea ta...
Ma stii prea bine si stii cat de mult de mult te iubesc"
nu te-am dus niciodata la braila,
nu voi sta niciodata cu capul pe umarul tau cand conduci.
nu ne vom trezi niciodata sarutandu-ne.
nu te voi vedea niciodata mancand pepene roshu.
nu iti voi mai spune niciodata sa nu mai fumezi.
fumatul ucide.indiferenta ucide.
"In toate limbile lumii exista o aceeasi zicala: 'ce nu vad ochii, inima nu simte'.
Ei bine, eu afirm ca nimic nu este mai fals; cu cat sunt mai departe sentimentele pe care incercam sa le inabusim si sa le dam uitarii, cu atat acestea sunt mai aproape de inima noastra.
Daca suntem in exil, vrem sa pastram cea mai neinsemnata amintire despre radacinile noastre, daca suntem departe de persoana iubita, fiecare persoana de pe strada ne trezeste amintirea ei" Paulo Coelho -"unsprezece minute"
Ganduri..ciudate
Te-ai gandit vreodata ce este de fapt realitatea???Cu siguranta te-ai intrebat cum e sa iubesti si sa fi iubit cu aceeasi intensitate,,,,cum e?Stii regulile celorlati....ale tale cum sunt?Oare nonconformismul este acelasi lucru cu ignorarea ta?Cine esti?Care e diferenta dintre Omul din tine si femeia care esti?Adesea spui ca te doare?Te-ai intrebat ce si de ce te doare?Care este rolul tau pe aceasta lume?Se spune ca oamenii din jurul nostru sunt oglinda in care ne reflectam imaginea.....nu ti-ai dori uneori s-o spargi?De cate ori ai simtit ca ti-e teama de monstrul din tine?Cate lucruri nu le-ai inteles si cum te-a afectat?Stii diferenta dintre a fi singur printre oameni si a te simti singur in preajma lor?Cate deziluzii ai avut?Care este lucrul care te face fericit?Ce simti cand renunti la o parte din tine?Cat de mult te doare cand ii provoci un rau celui de langa tine...........?
Nu pot sa dorm...ma tot chinuiesc niste ganduri....am atatea intrebari,,,,iar aiurea e ca am mai multe raspunsuri la aceste intrebari!Ma simt ciudat....ceva s-a schimbat in mine ,,,,am pierdut atata timp,,,,am irosit o parte din mine si pt ce?Pt placere,pt ideea in sine,pt ca am vrut sa incerc diverse lucruri,pt ca ar fi existat posibilitatea sa ma regasesc sau pt ca pur si simplu nu am avut curajul sa incerc sa ma vad asa cum probabil sunt....sau poate ma speria ideea ca nu reprezint practic nimic nici macar pt mine insami,,,,???Simt ca parca am deschis ochii si sincera sa fiu mi-e rusine de mine si mi-e rusine si de ei.......am atatea de facut si de descoperit incat simt ca nici 2 vieti daca as avea nu ar fi suficiente....daca-ai stii cat imi este de frica pe drumul asa....ma simt singura,ma simt ciudat,dar parca incep sa ma simt EU....am senzatia ca inte mine si restul e un zid de sticla,,,vorbim,ne vedem si ne auzim,,,,dar tot straini suntem...nu stiu cum sa-ti explic,,,,,mi-e teama,ma simt mai bine,intre mine si ceilalti e un zid,am un drum interminabil de parcurs si totusi cineva parca ma protejeaza!!!Daca ai stii cate intrebari si-au gasit un raspuns.....si cel mai important e ca incep sa reusesc sa fac ceva cu MINE....!!!!Ma simt asa ciudat......probabil vei crede ca am luat-o razna sau ca imi bat joc de tine....dar gandeste-te macar o clipa ,,,,si chiar daca in momentul asta de sinceritate te sperii,,,,,nu renunt!!!E lumea plina de bani,putere si alte cele....dar asta nu te ajuta cu nimic pt ca oricat de multi oameni ai avea langa tine ei vor vedea doar ce vor ei sa vada si daca tot sta treaba asa de ce n-ai vrea si tu sa vezi ceva important si fantstic de frumos la tine?Pt ca intr-un final vei ramane tu cu tine si atunci nu va mai fi nimeni care sa te ajute sa intretii aceasta minciuna........gandeste-te macar o clipa la asta....!
Suna ca si cum as incerca sa ma conving sa ma caiesc,,,,,,dar nu e asa,,,,tot ce e in acesta pagina si tot ce inca nu am apucat sa iti spun.....toate astea ti le spun pt ca sunt sigura ca daca ai ramane macar o clipa tu cu tine si ai lasa deoparte toate lucrurile din jurul tau...tu chiar ai putea sa intelegi ce vreau sa-ti spun si poate chiar si intensitatea cu care simt toate acestea!Recunosc ca mi-e frica,dar stiu ca intr-un final nu voi avea nimic de pierdut ci doar de castigat si ma intreb cum va fi restul calatoriei avand in vedere ca pana si inceputul e minunat in felul lui!
Nu pot sa dorm...ma tot chinuiesc niste ganduri....am atatea intrebari,,,,iar aiurea e ca am mai multe raspunsuri la aceste intrebari!Ma simt ciudat....ceva s-a schimbat in mine ,,,,am pierdut atata timp,,,,am irosit o parte din mine si pt ce?Pt placere,pt ideea in sine,pt ca am vrut sa incerc diverse lucruri,pt ca ar fi existat posibilitatea sa ma regasesc sau pt ca pur si simplu nu am avut curajul sa incerc sa ma vad asa cum probabil sunt....sau poate ma speria ideea ca nu reprezint practic nimic nici macar pt mine insami,,,,???Simt ca parca am deschis ochii si sincera sa fiu mi-e rusine de mine si mi-e rusine si de ei.......am atatea de facut si de descoperit incat simt ca nici 2 vieti daca as avea nu ar fi suficiente....daca-ai stii cat imi este de frica pe drumul asa....ma simt singura,ma simt ciudat,dar parca incep sa ma simt EU....am senzatia ca inte mine si restul e un zid de sticla,,,vorbim,ne vedem si ne auzim,,,,dar tot straini suntem...nu stiu cum sa-ti explic,,,,,mi-e teama,ma simt mai bine,intre mine si ceilalti e un zid,am un drum interminabil de parcurs si totusi cineva parca ma protejeaza!!!Daca ai stii cate intrebari si-au gasit un raspuns.....si cel mai important e ca incep sa reusesc sa fac ceva cu MINE....!!!!Ma simt asa ciudat......probabil vei crede ca am luat-o razna sau ca imi bat joc de tine....dar gandeste-te macar o clipa ,,,,si chiar daca in momentul asta de sinceritate te sperii,,,,,nu renunt!!!E lumea plina de bani,putere si alte cele....dar asta nu te ajuta cu nimic pt ca oricat de multi oameni ai avea langa tine ei vor vedea doar ce vor ei sa vada si daca tot sta treaba asa de ce n-ai vrea si tu sa vezi ceva important si fantstic de frumos la tine?Pt ca intr-un final vei ramane tu cu tine si atunci nu va mai fi nimeni care sa te ajute sa intretii aceasta minciuna........gandeste-te macar o clipa la asta....!
Suna ca si cum as incerca sa ma conving sa ma caiesc,,,,,,dar nu e asa,,,,tot ce e in acesta pagina si tot ce inca nu am apucat sa iti spun.....toate astea ti le spun pt ca sunt sigura ca daca ai ramane macar o clipa tu cu tine si ai lasa deoparte toate lucrurile din jurul tau...tu chiar ai putea sa intelegi ce vreau sa-ti spun si poate chiar si intensitatea cu care simt toate acestea!Recunosc ca mi-e frica,dar stiu ca intr-un final nu voi avea nimic de pierdut ci doar de castigat si ma intreb cum va fi restul calatoriei avand in vedere ca pana si inceputul e minunat in felul lui!
joi, 23 august 2007
melancolia
miercuri, 22 august 2007
Barbatul ideal...
Am citit azi undeva ca barbatul ideal este "Prin definitia termenului, este cel pe care ni-l imaginam noi. Este 100% cum vrem noi. Corect?
Imaginatia noastra produce idealuri. Ce este idealul (de comportament, de exemplu)? Este un deziderat (adica ceva de dorit), este ceea ce mintea noastra considera bine, frumos, corect, etc. "
Si am stat si m-am gandit incercand sa vad eu ce tipar de "barbat ideal" am.Sincer nu am gasit nicinul..poate pentru ca "idealurile"noastre
se remodeleaza in fiecare zi dupa experientele traite,sau poate pentru ca ,noi muritorii de rand,nu ne-am nascut pentru a fi "ideal".Asa ca
probabil voi dezamagi spunand ca idealul meu e omul pe care il iubesc..morocanos si ciufut uneori,tandru si timid alteori,este"idealul"meu actual.De ce?Nu stiu
poate pentru ca stie sa zica exact ce trebuie cand trebuie,poate pentru ca stie sa ma faca sa rad..sau poate pentru simplu fapt ca asa e el...
Am putea sa traim fara idealuri? Eu nu cred. Din contra, cred ca ne modeleaza asteptarile fata de tot ce ne inconjoara.
Nu stiu daca sa cred in potrivirea perfecta. Dar sunt sigura ca daca omul de langa mine ar fi fost acela, mi-as fi dat seama pana acum. Este imperfect si nepotrivit (mie) in anumite privinte. Dar asa este el. Pur si simplu. Este un om intreg si s-a nascut, s-a dezvoltat, s-a format, devenind asa cum este acum.
Este complet. Si nu, nici eu nu sunt potrivirea ideala pentru el. Nici nu as vrea sa fiu. Pentru ca nu vreau sa fiu altfel decat sunt.
Trebuie sa admit atunci ca e corect ca nici el sa nu vrea sa fie altfel decat e! Si uite asa am ajuns la concluzia ca:Nimeni nu e dator sa fie visul sau imaginea din capul altcuiva!
Imaginatia noastra produce idealuri. Ce este idealul (de comportament, de exemplu)? Este un deziderat (adica ceva de dorit), este ceea ce mintea noastra considera bine, frumos, corect, etc. "
Si am stat si m-am gandit incercand sa vad eu ce tipar de "barbat ideal" am.Sincer nu am gasit nicinul..poate pentru ca "idealurile"noastre
se remodeleaza in fiecare zi dupa experientele traite,sau poate pentru ca ,noi muritorii de rand,nu ne-am nascut pentru a fi "ideal".Asa ca
probabil voi dezamagi spunand ca idealul meu e omul pe care il iubesc..morocanos si ciufut uneori,tandru si timid alteori,este"idealul"meu actual.De ce?Nu stiu
poate pentru ca stie sa zica exact ce trebuie cand trebuie,poate pentru ca stie sa ma faca sa rad..sau poate pentru simplu fapt ca asa e el...
Am putea sa traim fara idealuri? Eu nu cred. Din contra, cred ca ne modeleaza asteptarile fata de tot ce ne inconjoara.
Nu stiu daca sa cred in potrivirea perfecta. Dar sunt sigura ca daca omul de langa mine ar fi fost acela, mi-as fi dat seama pana acum. Este imperfect si nepotrivit (mie) in anumite privinte. Dar asa este el. Pur si simplu. Este un om intreg si s-a nascut, s-a dezvoltat, s-a format, devenind asa cum este acum.
Este complet. Si nu, nici eu nu sunt potrivirea ideala pentru el. Nici nu as vrea sa fiu. Pentru ca nu vreau sa fiu altfel decat sunt.
Trebuie sa admit atunci ca e corect ca nici el sa nu vrea sa fie altfel decat e! Si uite asa am ajuns la concluzia ca:Nimeni nu e dator sa fie visul sau imaginea din capul altcuiva!
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)



